Invitatia la nunta!

Duceam o viata banala si monotona pana intr-o zi cand am primit prin curierat rapid un plic. Trecusera destui ani de cand imi impusesem sa plec. Trecusera tot la fel de multi ani de cand lasasem totul in urma, de cand am decis sa uit de cuvantul "iubire", un cuvant mort pentru mine.
Iata-ma deci in hamacul de pe balcon, stand cu plicul in mana. Ma uitam la el. Era alb. Un alb luminos. O hartie destul de scumpa si de calitate. Era dimineata asa ca imi aduc si cana de cafea sa ma insoteasca in dilemele mele. Nu stau mult pe ganduri si deschid plicul, mai mult impins de curiozitate. Cea mai mare curiozitate a mea era faptul ca nimeni nu stia unde sunt in afara de cei din familia mea.
Deschid plicul si raman mut de uimire. Stateam cu foaia alba de hartie in mana, culcat in hamac si nu stiam ce sa mai zic sau cum sa reactionez. Plicul venea din partea lui Ionut, zis Johnny si a Marianei, zisa Pitica. Ma invitau la nunta lor! Dubios insa faptul ca au reusit sa dea de mine.
Cat sa fi trecut? 4 ani? 5 ani? Nu... de fapt au trecut cam 7 ani de cand am decis sa iau soarta in propriile maini. 7 ani de cand nu i-am mai vazut nici pe ei, nici pe ai mei parinti... Frumos din partea lor ca s-au gandit si la mine, dar cel mai frumos lucru este sa aflu ca dupa 7 ani ei inca mai sunt impreuna si chiar mai bine de atat... se vor casatori.
Casatorie - acel cuvant de care eu ma temeam acum mult timp. Acum nu mai am de ce sa ma tem. E doar un simplu cuvant care implica multe alte lucruri...
Pun ceasca de cafea peste plicul si hartia scrijelita frumos. Ma ridic din hamac si ma uit apoi spre mare. Niciodata nu mi-a placut marea atat de mult ca acum, asa ca dupa ce am muncit 2 sau 3 ani, mi-am permis sa cumpar o casuta aproape de mare, in Grecia. Cum imi placea si muntele... am ales si o zona mai deluroasa, in asa fel incat daca ies in spatele casei, la un gratarel, pot observa foarte frumos si zonele abrupte si stancoase ale dealurilor din imprejurimi.
Ingropasem ceva acolo. Ceva ce nu vroiam sa ma urmareasca pana aici. Sunt cu totul si cu totul un alt om acum. Cand e fixata data nuntii? Pe 20? E bine. Asta-mi da cam o saptamana si jumatate sa ma hotarasc daca ma duc.
Ma asez iar in hamac si privesc in sus. Adia o briza racoroasa ce facea ca bluza alba din in sa fluture zburdalnic in vant. Ma gandesc! Soarele-mi mangaie usor obrajii si fata acoperita acum de-o barba destul de bine evidentiata... Adorm!

-------------------------------------------------------------------------------------------------
Ma trezesc cu un pupic pe obraz din partea secretarei mele, Tanya. Stiu ca vi se pare ciudat ca secretara mea are cheile de la vila mea de pe plaja, dar sincer intre mine si ea nu este nimic altceva decat o relatie de sef-angajata si nimic mai mult. Probabil ca ea si-ar dori mai mult, dar am jurat ca... nu mai conteaza! Nu vreau sa-mi aduc aminte acum. In plus, Tanyei ii plac femeile, nu barbatii batrani ca mine, fie ei si plini de succes si de bani. Am stiut cum sa-mi aleg oamenii de incredere si o data cu trecerea timpului mi-am facut o echipa pe care stiu ca ma pot baza. Internetul mi-a deschis multe cai si asa am ajuns sa fiu directorul unei importante firme care se ocupa cu e-commerce. O firma ce depaseste cu mult asteptarile oricui, vizitarile site-ului firmei depasind vizitarile firmei Google sau E-Bay... la un loc.
Acum ca v-am spus cu ce ma ocup, mi-am dat seama ca nu v-am spus si cine sunt. Numele meu este Tudor Volomir. Sa nu incepeti si voi cu prescurtari de genul T.V. sau "teve" sau mai stiu eu ce bazaconii, pentru ca ma supar. Norocul meu este ca psihologul meu le rezolva mereu pe toate!

Mi-e rusine... - partea a IV-a

O strang in brate... Stiam ca asta e doar inceputul...
Doar inceputul... Doar inceputul... Doar inceputul...
Dimineata ma trezesc si-i scriu un biletel. Cred ca intarziasem deja la munca, asa ca i-am lasat numarul meu de telefon sperand ca ma va cauta ea. I-am spus cat de super ma simtisem cu o seara inainte. Seful se uita mirat la mine. Imi spune ca nu conteaza ca am intarziat. O sa-mi taie orele pe care le-am pierdut. Ma schimb, si fara sa mai pun intrebari vorbesc cu colegii mei care erau deja pe traseu. Seful imi da o harta si-mi spune ca m-a repartizat in alt sector. Nu o sa mai lucrez in sectorul in care statea Adina. Imi explica ceea ce urmeaza sa fac. Se pare ca voi fi avansat. Trebuie insa sa fac niste cursuri de pregatire si sa termin scoala de soferi.
Inchid vestiarul, dar ma intorc sa-mi las telefonul mobil in vestiar. Plec pe traseu.
O zi obisnuita la munca. Ma intorc spre ora 16 la munca, si fac un dus. Iau telefonul si vad un apel pierdut. Nu stiam daca era Adina, asa ca nu am raspuns la bip. Niciodata nu raspund la numerele necunoscute cu bip, si nu raspund numerelor care ma suna cu privat. Ma duc frant acasa si ma arunc in pat. Ma uite pe tavan si ma gandesc cat de incredibila poate sa fie Adina. Si nu ma refer numai la sex, ci la tot. Incerc totusi sa ma gandesc ca nu suntem atat de diferiti, chiar daca provenim din lumi diferite. "Este fantastica!" imi spun si adorm.
A doua zi, o zi ca oricare alta, mai putin dupa ce am iesit de la munca, atunci cand am gasit un mesaj de la Adina in care-mi confirma ca acela este numarul ei. O sun si-i spun ca vreau sa iesim in oras dupa ce ma duc acasa. Cred ca pe la ora 18 ar fi bine si pentru ea.
Ne intalnim si ma duce ea la o pizzerie destul de selecta. Nu stiu cat de select eram eu imbracat, dar nu s-a uitat nimeni ciudat la mine. Cand sa ne ridicam sa-l luam la plimbare pe Toto, cainele Adinei si cerem nota, chelnerul ne spune ca nota a fost platita integral. Eram putin cam dupa o asemenea faza, pentru ca nu intelegeam multe lucruri. Ma ridic insa tacut ca sa nu-i dau de inteles ca sunt suparat, desi sunt convins ca si-a dat seama si singura seama atunci cand am dus-o acasa. Doar am sarutat-o de noapte buna si i-am refuzat invitatia de a urca pana la ea si a ramane.
A doua zi a ramas stabilit ca iesim in parc la plimbare. Era o zi frumoasa, senina. Alegem Cismigiul... Batranei jucand sah si table, si mirosind a tutun de proasta calitate. Ne asezam pe o banca si povestim. Se ridica si se uita-n ochii mei. Vroia sa-mi spuna ceva... Nu reuseste din prima. Buzele-i raman parca blocate la primul cuvant.
— Trebuie sa-ti zic ceva Mircea! si scoate din buzunar ceva.
Era bricheta mea Zippo, si nu prea intelegeam cum a ajuns la ea. Apoi imi povesteste despre lista ei. Despre faptul ca pana la mine totul a fost un joc, dar cu mine totul a devenit dintr-o data serios. Poate mult prea serios si mult prea dintr-o data. O asigur ca totul e bine, pentru ca e vorba de trecut. Pe noi ne intereseaza sa traim prezentul si sa ne gandim la viitor. Nu apuc sa termin bine fraza ca ii suna Adinei telefonul. Inchide.
— Era tata! Mi-a spus ca ma cautat ieri p-acasa si cum nu m-a gasit, s-a gandit sa se duca la un prieten mai vechi de familie. N-a vrut sa ne deranjeze ieri.
— Adica vrei sa spui ca...
— Da, prostutule! Doar nu credeai ca mi-a platit vreun gagic nota. Dar acum ca ne-am lamurit, hai sa ne plimbam in continuare, si fuge de langa mine ca un fluture care zboara fericit in razele soarelui.
Am mancat vata pe bat, inghetata, popcorn, si o gramada de alte prostioare. Am facut poze impreuna... si apoi am mers spre casa. Ne asteapta o noapte alba. Merg cu C. si Adina in nu stiu ce club. Nu prea le am eu cu cluburile, dar daca fetele vor sa iesim am zis sa vad si cum e viata de noapte!

Noapte alba... Noapte alba... Noapte alba...

Mi-e rusine... - partea a III-a

Ma incalt si ies pe usa fara nicio explicatie. Nu ma mai uit inapoi!
Apartinem unor lumi diferite, tot continuam sa-mi zic... pana cand ea ma trage de mana. Ma intorc cu ochii in pamant. Imi ridica capul si ma saruta! Se uita in ochii mei si imi spune:

- Ce s-a intamplat? Am zis ceva gresit?

- Nu!

- Am facut ceva ce nu trebuia?

- Nu!

- Atunci spune-mi ce s-a intamplat de ai plecat asa...

Brusc se porneste o ploaie de vara. Amandoi aveam hainele ude, apoi cu o voce blanda imi spune iar:

- Hai mai bine-n casa sa vorbim si sa scapam de hainele astea ude! si ma las tras de mana ei in casa.

Intram in casa si ma impiedic de un ghemotoc de blana. Era catelusul ei pufos care am aflat mai tarziu ca-l cheama Toto. Se indreapta spre camera ei, timp in care eu statea plouat pe hol. Aud cum probabil tranteste usa de la sifonier si vine imbracata cu un tricou destul de lung si larg, dar prin care tot puteam vedea acele forme apetisante. Raman la fel de plouat in hol, neclintit pentru nimic. Se intoarce cu 2 prosoape si intai ma sterge pe cap ca o mama grijulie. Imi desface camasa nasture cu nasture si-mi aduce un halat alb si niste papucei pufosi care insa-mi erau mici, iar calcaiele-mi stateau jumatate p-afara. Ma saruta apasat si apoi imi spune ca vrea sa vorbim.

Nu credeam ca o sa inteleaga, dar am crezut ca vrea sa-mi arate cat de diferit suntem, si faptul ca venim din lumi total diferite. De fapt nu era asa. Vroia doar sa-mi arate camera ei. Sa-mi demonstreze ca pot avea incredere-n ea si ca nu mai exista secrete intre noi. Acum stiam si unde sta, iar ea stia unde stau eu.

Se intuneca afara, si o intreb de hainele mele pe care le bagase la masina de spalat la un program de stoarcere si uscare, deoarece se facuse tarziu si a doua zi lucram. Ea-mi spune insa sa raman. Probabil ca imi trecuse starea aia de suparare si n-a fost nevoie sa-mi spuna si a doua oara, asa ca de data asta ma indrept eu spre ea si o fixez cateva secunde, apoi sarutand-o ii spun ca raman. Incerc sa-mi dezlipesc buzele de ale ei pentru a lua o gura de aer, deoarece deja imi simteam nasul infundat, dar ea ma trage spre ea... peste ea. Ne sarutam lung, cu mici pauze de respiro. Ne hraneam parca cu buzele calde si umede ale celuilalt. Isi cere scuze si pleaca putin din sufragerie. Imi spune apoi sa vin cu ea.

Urcam la etajul 2 si intram intr-o baie la fel de mare cat o garsoniera. Pe jos o gramada de lumanari care mai de care mai colorate si diverse arome probabil. Ma vedeam intr-o oglinda imensa. Ne vedeam intr-o oglinda imensa, si ne tineam de mana. Clar nu mai eram suparat! In cada la fel de mare ea pusese ceva care sa faca spuma. Ii ridic tricoul usor si il dau jos. Ea-mi desface halatul si mi-l da jos. Cineva sau ceva... o parte din mine se pare ca se trezise la viata si avea chef de nebunii.

Adina se aseaza in cada. Cu un singur degetel ma cheama spre ea. Intru in cada plina de spuma. Mainile mele atingeau frenetic sanii si fundul ei. Din cand in cand mai scotea un mic sunet involuntar la cate o atingere mai brusca... Cu toata convingerea, trupul ei imi spunea ca ma vrea. Ma tragea inspre ea cu miscari la intervale mici si regulate. Intelesesem mesajul de mult, dar vroiam s-o mai fierb nitel in suc propriu. Se intoarce cu spatele la mine si-mi spune s-o iau in brate. O sarut lasciv pe gat si pe spate. In clipa in care mi-a cuprins cu mana acea parte plina de viata care tot pulsa si astepta ceva sa se intample, atunci mi-am pierdut controlul.

O intreb daca are cumva un prezervativ la indemana. Pe etajera se afla un pachet nedesfacut.Il ia si-l desface. Imi pune prezervativul cu grija sa nu se rupa, apoi... apoi am simtit numai placere. M-a ghidat inspre locul acela cald si stramt... acel loc care ma transforma parca intr-un sclav al ei. Din cand in cand fundul ei imi atingea coapsele sau zona inghinala... O mai sarutam pe spate si-i cuprindeam cu ambele maini sanii destul de mari. Eram acolo trup si suflet, amandoi... Nici nu stiu cum a trecut timpul atat de repede, dar se facuse aproape ora 2 dimineata. Eram acolo amandoi, transpirati... intr-un final cred ca am terminat amandoi si am cazut obositi in apa calduta. Ne uitam unul in ochii celuilalt si zambeam amandoi satisfacuti. O strang in brate... Stiam ca asta e doar inceputul...

Doar inceputul... Doar inceputul... Doar inceputul...

Mi-e rusine... - partea a II-a

Ma indrept catre usa si ma uit pe vizor. Nimic!
Deschid usa si ma uit dupa ea pe scara. Nimic!
Trantesc usa si ies pe geam sa ma uit dupa ea. Nimic!
Parca ar fi intrat in pamant. Ma asez pe pat si-mi pun mainile-n cap. Ma trantesc pe spate si incep sa-mi fac procese de constiinta! Oare gresisem cu ceva? Privesc tavanul si incerc totusi sa ma bucur ca mi se intamplase ceva minunat. De ce toate lucrurile frumoase dureaza putin? Pentru cateva ore am uitat de rutina si am iesit din monotonie. Acum insa ma intorc la aceeasi viata pe care o duceam inainte s-o cunosc pe ea. Ma imbrac cu hainele de casa si imi fac ceva de mancare. Ma asez in acelasi fotoliu, probabil satul de mine, in care ma asez in fiecare seara si ma uit pe OTV la Dan Diaconescu sa ma amuz, sa vad ce tampenii ii mai dibuie tipului mintea... Dupa care probabil o sa adorm.
Au trecut cred ca 2 saptamani de cand nu am mai auzit nimic despre ea sau nu am vazut-o, timp in care m-am obisnuit cu ideea ca probabil am fost doar o aventura... doar o escapada a ei, cand...
"La aceeasi ora, papusel?" aud o voce din spatele meu. Marti, 13... si totusi era ea... chiar in spatele meu la fel de frumoasa ca prima oara cand am vazut-o!
Ii raspund ca da, dupa care parca-mi apare iar zambetul pe buze.
"La tine sau la mine?" continua ea. Totul parea rupt dintr-un film pentru adulti... dar am zis sa vedem daca are ceva de ascuns.
"La tine!" raspund eu sigur pe mine...
Ne privim cateva secunde si imi trimite o bezea. Plec...
Numaram minutele pana la ora 16, iar la ora 15:50 cred ca am rupt baraca si am plecat de la munca. Era cu o prietena presupun, la Tineretului si ma astepta. De aceasta data purta o bluza verde supra-elastica, niste pantaloni 3 sferturi de blugi si o pereche de adidasi albi simpli cu niste sosete scurte. Cum m-a zarit, a scapat de prietena ei.
Nu aveam curajul s-o intreb ce se intamplase in urma cu 2 saptamani. Am zis sa uit. Ma duce pe strada mult cunoscuta mie. Ma masura din priviri. Am crezut ca sta la bloc, dar de fapt intram intr-o curte. O vila cu 2 etaje, modesta. Nu avea caine! Intru si ma descalt. Hmm... Parchet pe jos, gresie in bucatarie, tapet pe hol si o oglinda imensa... Un televizor plat cu o diagonala ce probabil depasea 72 cm, o mocheta rotunda in mijlocul sufrageriei, mobila din piele alba, probabil cumparata de la Mobexpert...
"Si asta este camera mea!" imi spune ea ca un copil mic ce-si aduce pentru prima oara prietenul acasa. Imi face semn sa intru. Un sifonier cu trei usi - din lemn de cires, un pat destul de mare in mijlocul camerei. Niciun tablou pe perete. Intr-un colt era un birou cu un computer... Avea pana si balcon...
Scot din buzunar ochelarii pe care i-a uitat la mine in urma cu doua saptamani. Se apropie de mine incet. Se uita in ochii mei. Avea niste ochi superbi, de culoare albastra, dar cu toate astea nu aveam de gand sa ma las intimidat. O vad ca-si umezeste buzele si se apropie de mine. Ne sarutam...
In tot acest timp insa nu ma simteam in largul meu. Nu stiam ce caut eu acolo. Ce cautam cu o fata frumoasa, la ea acasa... si ce casa... Ma simteam ciudat. Nu stiu ce a vrut ea sa-mi demonstreze, dar simteam ca nu apartin acelei lumi. O opresc si ma indrept spre usa. Ma intalnesc pe hol insa cu un bichon. Ma inshelasem! Avea caine... dar probabil statea cumtel la locul lui...
Ma incalt si ies pe usa fara nicio explicatie. Nu ma mai uit inapoi!
Apartinem unor lumi diferite. Diferite! Diferite!

Mi-e rusine... - partea I

Mi-e rusine sa va povestesc cum am cunoscut-o, pentru ca e posibil sa ma judecati dupa aparente. Meseria mea nu este chiar una obisnuita, dar macar este banoasa. Am agatat-o exact cum fac toti ciobanii si lopatarii de pe strada. Acum stau si ma intreb cum de a acceptat sa iasa cu mine dupa ce i-am aruncat replica: "Ce faci pepushe? Cand mergem si noi la un suc?".
Era o zi banala de vineri. Martea si vinerea ridicam resturile menajere pe strada aia, cand am zarit-o pe ea. Cu salopeta pe mine, pe care scria mare R.E.B.U. si cu un tupeu fantastic o intreb: "Ce faci pepushe? Cand mergem si noi la un suc?"
Se intoarce spre mine si ma asteptam sa zica ceva de morti, vii sau raniti, de familie, de mama, de tati samd... dar imi raspunde: "Cand termini programul?".
Am ramas ! Pai mai am cateva strazi, si apoi ma duc la depou. Ies pe la ora 16.
"Unde ai depoul?"
"Pai nu stiu daca stii, dar este pe undeva prin zona Tineretului... Cum mergi spre Gossip de la statia de metrou Tineretului, faci prima straduta la dreapta si mergi drept pana cand vezi depoul... Cam p-acolo e!"
"Bine atunci! La ora 16:15 la metrou la Tineretului e bine?"
Zambesc... "Haide bah plavane odata ca intarziem!" tipa colegul meu la mine.
"Da! Asa sa fie!"
Aveam dubii ca o sa apara, dar la ora 16:10 cred ca am ajuns, dupa ce mi-am facut un dus la munca, logic. Sa nu miros a diverse... O vad si pe ea! O blonda focoasa rau. Purta niste pantaloni albi, mulati pe fund, o bluza neagra cu un decolteu generos, in picioare avea balerini negri si o pereche de ochelari, ca fara nu se poate. Nu avea geanta! Culmea, dar nu! Nu avea! Avea in schimb un portofel micut de culoare neagra.
Ma prezint: "Mircea!" si intind mana.
"Adina..." -mi spune ea.
"Si acum incotro?" intreb eu.
"Stiu eu o cafenea cateva stradute mai incolo."
O urmaresc timid cu privirea. Timid pe naiba! Cred ca lasasem o bala de 2 metri in spatele meu. Ma uit apoi la felul in care sunt imbracat eu si la numele clubului... B52. Asta ce-o fi, numar de masina?
"Nu stiu daca pot sta, cred ca ar fi mai bine sa o lasam pe alta data!" dar nu apuc sa termin fraza ca ma vad intrat in pub. Eram imbracat ca un eu, adica exact ca un taran: adidasi jegosi, pantaloni de trening, un tricou alb si bluza de la pantalonii de trening. Bine macar ca parul imi statea bine!
Ne asezam la o masa mai retrasa, unde lumina batea mai greu. Imi comand o bere si ea o cafea.
"Si ia zi-mi cum e sa fii gunoier?" mi se pare ca ma ia ea peste picior.
"Este bine, dar doar din punct de vedere financiar." ii raspund eu. "De obicei iesi cu oricine te striga pe strada?" pun si eu paie pe foc.
"Nu! Dar am zis sa vad ce-ti poate pielea din moment ce ai avut atata tupeu sa ma inviti in oras."
Apoi incepem sa ne conversam si sa ne atacam reciproc. Era studenta in anul 3 la Spiru Haret, ramura comert international. Din start mi-am zis sa nu ma complic. Eram cu 3-4 ani mai mare decat ea.
"Si unde ziceai ca stai?" ma intreaba ea "Pentru ca tu stii cam pe unde stau eu, dar eu nu stiu pe unde stai tu..."
"Nu-mi aduc aminte sa-ti fi spus pe unde stau..."
"Esti cam prostut. Imi place asta la tine. Tocmai asta ziceam si eu. Nu mi-ai zis unde stai, dar ca sa pot avea incredere-n tine, cred ca ar trebui sa-mi spui..." ma intoarce ea pe toate partile.
"Rahova... Piata Rahova!" ii raspund eu, sperand sa se sperie catusi de putin.
"Stai singur?" continua ea cu intrebarile indiscrete, pana cand...
Nu mai stiu nici cum ne-am suit in 32 sau cum am descuiat usa. Stiu doar ca imediat ce am incuia usa, am continuat sa ne tachinam... dar intr-un mod placut. Ne-am sarutat de cateva ori. Ii cuprind fundul rotund cu ambele maini, dar ea imi ia mainile si le ridica sus... si mai sus, si mai sus, pana cand dau de nasturii acelui decolteu. O sarut pe gat de cateva ori in timp ce ma chinui sa desfac nasturii aia.
"Nu te chinui sa-i desfaci! Sunt de forma!"-mi spune ea pufnind putin in ras. Ce vroia sa fac, daca nu mi-am dat seama... Isi da singura bluza jos. Hmm. Sutien alb, dar fara buretei. Wow... asta e ceva nou. Imi da bluza aia nasoala de trening jos de pe mine si trage de tricou in sus. Le arunca pe jos. Gust fiecare bucatica a gatului ei si ii dau jos sutienul usor... usor... usor. Apoi sarut fiecare zona a corpului ei care era dezgolita.
Se aseaza pe pat in timp ce buzele mele ajung la buric. Nu aveam de gand sa ma opresc tocmai acum, asa ca nu ma opresc si continui pana mai jos. Desfac cu dintii nasturele de la pantalonii aia ce veneau atat de bine pe ea... si trag cu dintii de fermoar. Chiloti albi cu o fundita micuta in fata. Tot in fata avea un fel de plasa sau panza tot alba. E greu de explicat. Nu purta dres. Ramane cu sanii dezgoliti si in chiloti pana cand ma opreste.
Se ridica si-mi da pantalonii de trening jos. Stateam amandoi in picioare si ne sarutam pe buze. Avea un gust dulce si niste buze carnoase. Nu ma puteam opri. Mainile mele o luau razna pe corpul ei... Cand probabil s-a simtit pregatita mi-a dat chilotii jos si s-a asezat pe pat. O sarut iarasi de sus pana jos. Trag usor de ei sa nu-i rup. Erau cam firavi. Inca nu inteleg cum de pot purta fetele asa ceva... Iau repede un prezervativ din noptiera si... Si... Si... apoi simt acea caldura. Picioarele ei incolacite de mine ma strangeau si ma trageau mai repede si mai tare inspre ea. Ne sarutam... din cand in cand deschideam amandoi ochii si ne surprindeam tragand cu ochiul... Nu cred ca a durat mai mult de 30 de minute. Nici nu avea cum. 30 de minute maxim, timp in care am fost ca un sclav al caldurii trupului ei. Era imposibil sa nu-ti doresti sa ai o asemenea femeie...
Ma ridic si arunc prezervativul. Apoi ma uit spre ea. Statea intinsa pe pat transpirata toata si avea niste ochi mici. Tacea! Imi cer scuze si-i spun ca lipsesc cateva minute. Ma duc la baie sa ma spal. Nu cred ca am stat mai mult de 5 minute, iar cand m-am intors... nu mai era!

Plecase... Plecase... Plecase!

Pandantivul...

Povestea ei

Ca in fiecare poveste este vorba despre un el si-o aia... Un el si-o aia absolut normali, cu probleme, cu munca, cu facultate samd. Un el si-o ea tipici pentru tara in care traim.
S-au cunoscut cu ceva timp in urma! Se intampla pe la un chef pare-mi-se! S-au cunoscut, dar s-au placut dupa mai mult timp. Din ciclul "cat de mult poate astepta un baiat fata pe care o place", dam si raspunsul... Poate astepta si ani buni (sau rai).
Dupa aproximativ 2 ani, la insistentele lui cei doi au iesit impreuna. Momentan cei doi nu au nume! Au iesit si au vorbit. El a propus! Ea s-a gandit, i-a dat cu virgula si perioada si a zis PAS. S-a gandit insa mai bine si cand i-a dat q radical de ordinul zecilor de mii a acceptat.
Erau deci impreuna. Sarim peste detaliile picante sau dulci ale relatiei lor si ajungem la momentul disperarii, cand el ia decizia sa puna capat relatiei lor. Din motive atat personale cat si din cauza ca relatia cam scartzaia.
Tinea la ea. Ii trecuse prin minte sa se insoare, dar era prea tanar pentru asta. S-a trezit brusc si panicat ca nu e bine ceea ce gandeste. Pentru ca ea sa nu creada ca el chiar n-a iubit-o [lucru ce e fals, pt k el a iubit-o] se gandeste cum sa faca sa-i spuna asta intr-un mod mai deosebit.
Ideea l-a lovit intr-o dupa-amiaza friguroasa de iarna pe cand medita singur in parc. Ati observat ca iarna parcurile sunt atat de pustii? Cu ultimele economii cumpara o jucarie de plus, un pandantiv si un lantic. Pandantivul avea culoarea ei preferata. Pune lanticul si pandantivul intr-o punguta alaturi de un biletel impaturit, pe care scria: "Indiferent de ceea ce crezi tu sau de ceea ce ai crezut despre mine, TE-AM IUBIT!!!".
Se duce la o croitorie din zona si-i spune croitoresei sa-i desfaca jucaria de plus si sa puna aceasta punguta in interiorul animalutului si apoi sa-l coase in asa fel incat sa para ca e nedesfacut. Zis si facut. Nu arata la fel ca atunci cand era nou, dar macar nu se vedea.
Cum ziua ei se apropia, el i-a dat cadoul cu o zi inainte de ziua ei. In seara respectiva i-a spus ca ziua urmatoare va fi ultima zi in care ei vor mai fi iubiti.
Ea i-a raspuns: "De ce sa mai asteptam pana maine? De ce sa ma prefac in fata tuturor prietenilor cand putem sa nu mai fim prieteni de azi?".
El i-a dat dreptate! Fara sa se mai uite inapoi, ii intoarce spatele si pleaca crezand ca n-o sa aibe niciun regret! A regretat dar la mult timp dupa aceea. Singura temere a lui era faptul ca ea o sa arunce cadoul de la el si atunci dovada lui de iubire o sa se duca naibii! O sa ma intrebati probabil care dovada de iubire din moment ce el i-a dat papucii... O sa aflati!
O suna la fix un an si o zi! De ziua ei!
"Buna, la multi ani! Sunt eu, ..."
Ea pare ca uitase de el si paru surprinsa.
"A, da! Nenorocitul care m-a parasit cu o zi inainte de ziua mea!"
El inghite in sec un suspin. Nu trebuia s-o lase sa stie ca-l doare.
"Nu de asta te-am sunat! Vroiam sa te intreb daca mai ai cadoul de la mine de anul trecut!"
"De ce? Vrei sa ti-l dau inapoi?"
"Nu! Vroiam sa te intreb sa te uiti in el!"
"Cum sa ma uit in el, cand e cusut!"
"Gasesti tu o solutie! Tu doar uita-te in el, te rog!"
"Bine! Asta o sa fac!" si inchide telefonul. Se indreapta curioasa spre papitoiul de plus si cu o foarfeca in descoase frumos pe margini! Gaseste punguta si citeste biletul! Timp de un an l-a judecat si l-a acuzat. Acum plange iar! Oare cand se va opri din plans? Cat timp vor mai ramane ranile deschise?

Povestea lui
Povestea lui este identica cu cea a ei, cu povestea privita din punctul ei de vedere, numai ca trebuie sa intelegeti ce s-a intamplat de fapt. De ce a parasit-o cu o zi inainte de ziua ei? Avea un contract de munca pe o perioada nedeterminata in strainatate. Avea 14 zile la dispozitie sa se pregateasca si sa plece din tara. Nu i-a dat insa nicio explicatie! Poate ca a gresit facand asta, dar stia ca o relatie la distanta nu o sa tina, asa ca a preferat sa fie el cel care a incheiat si a pus punct relatiei! Nu a sunat-o dupa un an pentru a redeschide ranile ci pentru ca a vrut sa fie sigur ca ea stie adevarul... adica faptul ca a iubit-o! A sunat-o din strainatate! Chiar si acum el este acolo! Departe de ea, dar totusi se gandeste la ea. La ce s-ar fi intamplat daca...

Chiar asa! CE S-AR FI INTAMPLAT DACA...?
Cu totii ne intrebam asta, dar de ce sa ne intrebam, cand putem face ceva in privinta asta si vom afla... Nu am de gand sa stau cu mainile-n san! Am de gand sa aflu ce se va intampla daca! Cine nu e cu mine, e impotriva mea!

Anticamera...

Era pentru prima oara cand ma duceam la un interviu cred. Secretara a fost foarte draguta. M-a intrebat daca vreau un ceai sau o cafea pana astept ca sa fiu primit de sefa ei. Dupa o jumatate de ora se deschide usa si iese un alt tip mai bine imbracat decat mine. Aproape ca plangea. Atunci pe loc mi-a venit in minte sa ma tirez cat pot de repede de acolo pana nu ma jupoaie de viu posibil viitoarea mea sefa.
– Puteti intra!
Ma indrept spre usa cea mare si maro. Ciocan timid la usa si intru cand aud un "intra!" de dincolo de usa. Cand intru, calc pe un covor frumos oval si pufos. In fata mea era un birou mare si spatios. Un birou din sticla, un fotoliu din ala ca-n filme, din piele maro in care te poti relaxa linistit.
Se intoarce catre mine...
– Deci ce stii sa faci mai exact?
Era mai frumoasa decat imi puteam inchipui. Dintr-o data mintea mea ajunge s-o ia razna. Imi inchipuiam cum incercam acel scaun din piele si mi-o imaginam goala. Formele ei se lasau mangaiate de mainile mele de muncitor de rand si o vedeam cum transpira deasupra mea. Din cand in cand parul ei cadea pe pieptul meu si ma gadila, dar asta nu ne oprea sa nu continuam. Era mult mai tare decat un episod din Kama Sutra sau Emanuelle. Simteam ca suntem aproape... ne apropiam de punctul culminant, dar imediat aud o voce:
– Dumneavoastra urmati!
Si m-am dus ca mielul la taiere!